19/09/12

Mandi


Dontri vegnie? Ce storie puartie cun se cheste peraulute magjiche che ancje i furlans che a àn metût in bande il lôr lengaç e magari lu àn parfin zaromai dismenteât, vulintîr si scambiìn cuntun lamp tai voi e si ricognossin de stesse mari tiere che il mâr la bagne e i monts i fasin corone?
La storie e je fate di tantis, piçulis storiis che si ingrumin cul passâ cence polse dal timp. La int lis conte. Po dopo i nevôts lis contin ai lôr nevôts tant che ogni alc di un mût di dî al jentre tal sanc di un popul e ognidun lu cjape sù cul so sintî par doprâlu seont cûr e snait. Ogni peraule e pant une piçule storie, un miscliç di fats e sintiments che al va daûr di regulis cence regule scrite.
Il significât origjinari des peraulis, se o volìn dî leterari, il plui des voltis si smamìs e si pierdilu tant che un troi tal bosc. Ma a restin i mûts e i câs di doprâlis che, cul passâ dai timps, si zontiur un alc di diferent, propit a ûs che tal bosc, savint indulà che o cirìn di lâ, i nestris pas a balinin passaçs gnûfs mo plui curts, mo plui luncs. Cussì i sintiments che nus
puartin a cirî la peraulute juste, nus judin a capî ce che e vôl dî e a chest pont ogni altri cantin pôc al conte.
Za doi mil agns in cheste tiere si fevelave latin, no il latin de citât di Rome, ma chel lengaç di comunicazion puartât ator dai legjonaris pardut l’imperi roman e cjapât sù de int dal popul che lu insedave sul propri fevelâ di lidrîs no latine. Cussì che la curiositât
mi puarte a disfueâ lis pagjinis di un vocabolari de lenghe latine (Georghes, Calonghi-1898) par savê cemût che si saludave a Rome.
Aveo o Haveo di A˘
ve˘o, Ha˘ ve˘o, eˉre = prosperâ, jessi
san, sintîsi ben (dome pal imperatôr)
Vale o Valeas di Va˘le˘o, eˉre = jessi in fuarcis, cjatâsi in
fuarcis, vê vigôr, jessi robust
Salve da Salve˘o, eˉre (da salvus) = stâ ben, dome come
salût e duncje simpri salve, salvete
Mane da Maneo, mansi, mansum, manere (v. intr.)
= restâ
a) in sens gjenerâl al è il contrari di abire, exire, fugere,
venire, advolarehospes,
hic bene manebis, Seneca (ospit, chi tu podarâs
stâ ben)
hic optime manebitur, Valerian (chi o starìn ben)
manere apud aliquem, Ciceron (durmî li di cualchidun)
b) cul significât di: restâ, mantignîsi, continuâ, persisti,
resisti, conservâsi, tignîsi salt in vite (Ciceron)
c) cul significât di: restâ salt, perdurâ, perseverâ
...in amicitia (Ciceron) ...in voluntate (Ciceron), ... in
pactione (Nepote), ...ea in condicione ac pacto (Ciceron),
maneat = che al resti fer (Ciceron)
Dı˘uˉ (doprât pal solit par completâ la espression: Mane dı˘uˉ):
averbi (al è l’antîc ablatîf di dies, come noctu di nox)
- in sens stret = di dì (pal plui doprât in coordenament:
noctu diuque = di dì e di gnot)
- in sens larc di timp = timp lunc, par un toc, par grant timp, a lunc (in antitesi a ce che al sucêt intun timp curt): diu multumque o multum diuque = a lunc e tant (Ciceron)
Cui che al sint a fevelâ par furlan al percepìs la tipiche ande ritmiche de lenghe furlane che e presente une secuence di vocâls curtis e lungjis.
Ancje il latin al veve vocâls curtis e lungjis, ma il furlan al à dismenteât chês origjinariis modalitâts di ûs conservant dut câs lis vocâls lungjis finâls cun valence gramaticâl o distintive dal significât des peraulis. La analisi par contrast tra lenghe taliane e chê furlane e sclarìs che dutis lis peraulis talianis a finissin cuntune vocâl dulà che si poie la
vôs (di chi la sô ande melodiche); invezit te plui part des peraulis furlanis la vocâl finâl e ven cjonçade o e patìs un istintîf procès di atenuazion de sô sonoritât simpri che, come dit parsore, no vedi un precîs significât gramaticâl.
Tornìn a cjapâ la antighe espression: Mane Diu e tornìn a ripetile cun ande ritmiche furlane Mane Diu... Mandi!
Ospit, chi tu podarâs restâ ben e a lunc – restâ a lunc in vite, in salût, in amicizie – persevere te tô volontâ – rest salt tai tiei principis- Mi racomandi, Mandi Mandi al jere il salût de mari al fi che al partive pal mont a cirî furtune “Mandi, il gno fi e sta cun Diu”.
Gianni Sergio Pascoli

Nessun commento:

Posta un commento